Perișor — Istoric

O poveste scrisă de generații.

Perișor

Zagra • Bistrița-Năsăud Descoperă istoria ↓
01 • Povestea locului

Un sat cu rădăcini vechi

Perișor este un sat al comunei Zagra, județul Bistrița-Năsăud, așezat între dealuri, păduri și văi. Astăzi poartă numele de Perișor, însă memoria locală păstrează și vechiul nume de Curtuiuș.

Prima atestare documentară cunoscută datează din 1576, când localitatea apare sub forma Körtvelyes. O atestare documentară nu reprezintă însă neapărat momentul întemeierii satului; locuirea zonei poate fi mai veche [Sursa documentară].

1576

Prima atestare

Perișorul apare în documente sub numele Körtvelyes.

II–III

Secolele romane

În zona localității sunt documentate puncte de supraveghere ale frontierei romane.

1920

Devine Perișor

Denumirea oficială a localității este schimbată din Curtuiuș în Perișor.

1937–1943

Biserica actuală

Este construită biserica de zid cu hramul Nașterea Maicii Domnului, având ca ocrotitori ai bisericii pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil.

02 • Numele de odinioară

De la Körtvelyes la Perișor

De-a lungul timpului, localitatea a fost consemnată în documente sub mai multe forme, printre care Körtvelyes, Felső-Körtvélyes și Bethlenkörtvélyes. În documentele românești și în memoria oamenilor s-au păstrat forme precum Curtuiuș, Curtuiuşul de Sus sau Curtuiuşul Becleanului.

În 1920, denumirea oficială a localității a devenit Perișor. Vechiul nume nu a dispărut însă din memoria comunității.

1576Körtvelyes
sec. XVIII–XIXCurtuiuș
1920Perișor
astăziPERIȘOR
03 • Aproape două milenii de istorie

Urmele lumii romane

În hotarul Perișorului sunt documentate mai multe puncte arheologice din perioada romană, datate în general în secolele II–III d.Hr. Printre ele se află turnurile de supraveghere de la Vârful Colnicului și Vârful Comoara, precum și alte puncte ale sistemului defensiv roman din nordul Transilvaniei [Studiu istoric].

ȘTIAȚI CĂ? Dealurile din jurul Perișorului au făcut parte dintr-un sistem de supraveghere al frontierei Daco-Romane [Repertoriul Arheologic].
Hartă/Vestigii romane Perișor
Biserica Perișor
05 • Credință și comunitate

Biserica și memoria satului

Viața religioasă a avut un rol important în istoria comunității. Parohia Ortodoxă Perișor este documentată încă din secolul al XVIII-lea, iar arhiva parohială păstrează mărturii despre generațiile care au trăit aici [Istoricul Parohiei].

Actuala biserică, cu hramul Nașterea Maicii Domnului, având ca ocrotitori ai bisericii pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, a fost construită între 1937 și 1943. A fost sfințită la 31 octombrie 1943 și a rămas unul dintre principalele repere ale satului.

06 • O legătură cu trecutul

Vechea biserică de lemn

Înaintea actualei biserici de zid, comunitatea s-a rugat într-o veche biserică de lemn. Sursele propun datări diferite pentru aceasta, de la secolul al XVII-lea până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea.

„Biserica a plecat din Perișor, dar povestea ei a rămas aici.”

Biserica de lemn a fost mutată la Zagra, unde este păstrată și astăzi, constituind o legătură vizibilă între trecutul și prezentul zonei.

Vechea biserică de lemn din Zagra
07 • Repere

Cronologia Perișorului

Sec. II–III
d.Hr.

Prezența romană

Sunt documentate puncte de supraveghere ale sistemului defensiv roman din zona Perișorului.

1576

Prima atestare documentară

Localitatea apare în documente sub forma Körtvelyes.

Sec. XVIII

Comunitatea religioasă

Sursele bisericești documentează existența parohiei ortodoxe din Perișor.

1812

Primele matricole parohiale

Încep să fie păstrate matricole în arhiva parohiei.

1920

Curtuiuș devine Perișor

Denumirea oficială a localității este schimbată.

1937–1943

Construirea bisericii actuale

Este ridicată biserica de zid cu hramul Nașterea Maicii Domnului, având ca ocrotitori ai bisericii pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil.

8 sept.
2011

Monumentul Eroilor

Este dezvelit și sfințit monumentul dedicat eroilor perişoreni.

2011

Monografia satului

Sunt publicate volumele „Perișor – repere monografice” și „Perișor – repere demografice”.

08 • Memorie

În memoria eroilor

În apropierea bisericii se află Monumentul Eroilor din Perișor, ridicat pentru a păstra vie memoria localnicilor căzuți în timpul războaielor. Monumentul a fost dezvelit la 8 septembrie 2011 [Articol dezvelire monument].

„Numele lor rămân parte din istoria Perișorului.”

Monumentul Eroilor Perișor
09 • Viața comunității

Tradiții, oameni și memorie

🎻

Cântec

Colindele și cântecele tradiționale au păstrat legătura dintre generații [Activitate corală].

🧵

Port popular

Costumul tradițional rămâne o parte importantă a identității locale [Despre tradiții].

🌾

Munca pământului

Agricultura, creșterea animalelor și gospodăria au modelat viața satului [Studii etnoculturale].

🏡

Oamenii

Familiile și cei plecați departe păstrează legătura cu locul numit acasă.

📖
10 • Memoria scrisă

Perișor, păstrat în cărți

În 2011 au apărut cele două volume dedicate localității: „Perișor – repere monografice” și „Perișor – repere demografice”, redactate de Preotul Paroh Florentin Moldovan împreuna cu Marcela Moldovan. Lucrarea este una dintre cele mai importante surse pentru cunoașterea trecutului și vieții comunității.

Perișor • atunci și acum

Istoria nu înseamnă doar ani și documente.

Înseamnă oamenii care au ridicat case, au lucrat pământul, au construit biserici, și-au crescut copiii și au păstrat obiceiurile strămoșești.

Înseamnă dealurile și pădurile care au văzut trecând generații. Înseamnă Curtuiușul de odinioară și Perișorul de astăzi.

Iar cât timp povestea este spusă, satul continuă să trăiască.

Surse pentru documentare

Repertoriul Arheologic Național (RAN) • Protopopiatul Năsăud • Genealogica • Biblioteca Digitală • publicații locale • monografia „Perișor – repere monografice”, 2011.


Pagină web realizată de Ionel MAXIAN

Scroll to Top